Să recunoaștem, erorile 404 sunt enervante pentru utilizatorii unui website. Imaginează-ți: cauți în Google să piratezi (scuzați, eroare de tastare, voiam să scriu “închiriezi”) ultimul episod din Game of Thrones, sau poate ți-a atras atenția un articol despre lucrarea de doctorat a Biancăi Drăgușanu și dai click cu mânuța tremurândă să afli mai multe și… Error 404! Page not found!
Un simplu utilizator își pierde câteva secunde din viață (plus că pune gând rău site-ului și se va gândi de două ori înainte să-l acceseze încă o dată), dar proprietarul site-ului respectiv nu pierde doar utilizatori, ci pierde și potențiale comenzi, adica bani! Și, nu de puține ori, chiar foarte mulți! Iar toate acestea se întâmplă din pricina infamei erori 404.
Ce sunt erorile 404 și de ce apar
Este foarte simplu. Atunci când un bizon (a se citi webmaster) șterge o pagină dintr-un site, acea pagină nu ajunge în rai ci, dimpotrivă, devine 404. Dar ce este un 404?
Toate paginile web au un status code, adică un protocol HTML care le definește statusul. Adicătelea, dacă totul e în regulă și pagina funcționează, avem status code 200, dacă pagina este redirecționată spre o alta avem 301 sau 302, dacă pagina nu funcționează temporar din cauza unor erori de server avem status code 500, iar dacă pagina respectivă nu mai există ne lovim de eroarea 404. Mai există și alte status code-uri, însă acestea ar fi cam cele mai uzuale.
Bineînțeles că nimeni nu șterge pagini importante din site în mod voluntar, nici chiar cei mai bizoni webmasteri, cel mai adesea acestea apar în urma unei erori.
Când apar paginile 404
a. Atunci când se schimbă structura de URL-uri
Cele mai multe erori 404 apar atunci cand se schimbă structura URL-urilor. De exemplu, dacă un site își schimbă structura URL-urilor de produs din forma “www.domeniu.ro/categorie/produs/” în „www.domeniu.ro/produs”, fara sa se efectueze redirecționări, toate paginile vechi de produs vor returna eroare 404.
Cel mai adesea, astfel de schimbări ale structurii URL-urilor au loc atunci când se migrează de la o platformă la alta, sau în cazurile în care se gândește o nouă arhitectură a categoriilor și subcategoriilor.
b. Atunci când produsele ies din stoc
Se întâmplă de multe ori ca un produs ce nu mai este în stoc să fie șters pur și simplu din platformă pentru că acesta nu mai prezintă interes pentru comerciant. Aceasta este o practică pe cât de des întâlnită, pe atât de greșită, pentru că astfel toate produsele ce ies din stoc vor fi 404.
c. Atunci când se schimbă atributul “meta title”
Dacă sunt setate în mod defectuos, anumite plugin-uri de SEO pot schimba URL-ul în mod automat atunci când se schimbă alte atribute ale paginii precum tag-ul H1 sau atributul “meta title”.
Cum afectează erorile 404 ranking-ul unui site
Erorile 404 enervează utilizatorii unui site, ok, știm asta, dar cum influențează aceste erori ranking-ul în Google și evoluția traficului organic?
Atunci când o pagină devine 404 nu se pierde doar conținutul acelei pagini, ci se pierd și pozițiile din Google ale acelei pagini, precum și eventualele backlink-uri pe care aceasta le-a acumulat. Adică, mai pe înțelesul tuturor, e de rău, pentru că atunci când o pagină cu link-uri și poziții în Google devine 404, se pierd de fapt trafic organic, conversii, subscriberi etc.
Iar atunci când sunt șterse, spre exemplu, zeci sau sute de pagini ce rankează pentru anumite cuvinte cheie in prima pagină din Google, rezultatul poate fi unul catastrofal.
De exemplu, ce se poate păți un magazin online care își schimbă structura URL-urilor pentru paginile de produs?
Pierde aproximativ 70% din traficul organic, după cum se poate vedea și în graficul de mai sus, nereușind să mai atingă același nivel al traficului nici după o perioadă îndelungată de timp.
De-a lungul timpului am întâlnit cazuri în care site-uri de e-commerce au pierdut până la 250.000 de vizite organice într-un an de zile din cauza paginilor 404. Și dacă e să ne gândim, măcar ipotetic, de dragul exercițiului, la o rata de conversie de 1% și un coș mediu de 100 RON, rezultă o pierdere de 250.000 RON! Parcă sună destul de înfricoșător, nu-i așa?
Managementul redirecționărilor
Pentru a rezolva erorile 404, nu avem nevoie de o teză de doctorat fiindcă soluția este una relativ simplă. Trebuie doar să redirecționăm paginile defuncte către alte pagini similare. Și pentru că termenul “similar” se poate dovedi destul de relativ, acesta poate poate lua, în cazul redirecționarilor, următoarele conotații:
a. Redirecționare către același produs/articol, dar aflat la o adresă URL diferită
Dacă produsul sau articolul 404 poate fi accesat la o altă adresă URL, trebuie să se facă redirect 301 de la vechiul URL la cel nou.
b. Redirecționare către un produs/articol similar
În cazul în care produsul/articolul respectiv nu mai există pe site/în stoc, URL-ul acestuia poate fi redirecționat spre un produs similar.
c. Redirecționare către categoria corespondentă
Pentru a nu induce în eroare utilizatorii, de obicei se recomandă ca URL-ul unui produs ce nu mai este pe stoc să fie redirecționat nu spre un alt produs similar, ci spre categoria corespondentă.
d. Redirecționare către homepage (soft 404!)
Mulți webmasteri preferă să nu își bată capul cu redirecționările, iar atunci când au de rezolvat sute de URL-uri 404 le redirecționează pe toate către homepage.
Nu este deloc cea mai fericită metodă, întrucât Google tratează redirecționările bulk spre homepage ca soft 404. Așa că spre homepage ar trebui să fie redirecționate doar acele URL-uri pentru care nu se pot găsi alte pagini corespondente din site.
Cum depistăm erorile 404
Până să redirecționăm URL-urile, trebui însă să le depistăm, și, de multe ori, această operațiune se poate dovedi extrem de dificilă.
a. Google Search Console
Cea mai simplă metodă de a depista URL-urile 404 este de a a verifica secțiunea “Crawl Errors” din contul de Google Search Console (GSC) și să exportăm lista de acolo. Problema intervine atunci când GSC ne raportează că au fost identificate mii sau chiar zeci de mii de erori 404, pentru că Google ne permite să exportăm maxim 1.000 URL-uri 404.
b. Screaming Frog
O metodă ceva mai bună este folosirea un tool pentru a efectua un crawl complet asupra site-ului. Putem folosi Screaming Frog sau, daca avem de-a face cu site-uri mamut, cu milioane de URL-uri, se pot folosi soluții precum DeepCrawl.
c. Status Code Bulk Checker
Dacă avem puține URL-uri pe care vrem să le verificăm, putem folosi și un tool online de identificare a status code-urilor. Cele mai bune sunt httpstatus.io, tomanthony.co.uk, și urlitor.com.
d. Pluginuri
Există și pluginuri, mai ales pentru WordPress, care identifică în mod automat URL-urile 404. Deși se pot dovedi folositoare, acestea ne pot duce de multe ori în eroare fiindcă înregistrează absolut toate erorile 404, chiar și cele rezultate în urma tastării greșite a unui URL de către utilizator.
Redirecționăm toate paginile 404 sau doar anumite pagini?
Nu toate paginile 404 sunt “dăunătoare” pentru site și, implicit, nu trebuie să redirecționăm toate erorile 404.
Atunci când întocmim o listă de redirect, trebuie să analizăm URL-urile 404 având în vedere două aspecte: backlink-urile și traficul obținut de-a lungul timpului.
a. Identificarea paginilor 404 cu backlinks
Primul pas este să verificăm dacă URL-urile 404 au acumulat backlink-uri. Pentru acest lucru putem folosi tool-uri precum Ahrefs sau Majestic. În cazul în care avem un număr mare de URL-uri de verificat și nu ni se pare amuzant să verificăm fiecare pagină în parte, este mult mai simplu să folosim un tool care să ne permită verificarea unui număr mai mare de URL-uri simultan precum Bulk Backlink Checker.
b. Identificarea paginilor 404 ce au generat trafic
Această operațiune este ceva mai complexă pentru că presupune mai mulți pași și ceva cunoștințe de Microsoft Excel.
În primul rând, trebuie să exportăm din Google Analytics toate URL-urile ce au înregistrat trafic organic. Nu avem nevoie chiar de toate, putem seta o limită de 50 sau 100 vizite, de exemplu. Apoi, după ce centralizăm toate aceste URL-uri într-un fișier Excel, creăm într-un sheet separat un tabel cu URL-urile 404. Folosind funcția VLOOKUP putem identifica apoi foarte ușor care pagini 404 au înregistrat trafic organic.
Pagini 404 personalizate
După ce identificăm paginile 404 importante și întocmim lista de redirecționări, apare o #altăîntrebare. Ce facem cu celelalte pagini 404, care nu au backlink-uri și nu au avut nici trafic? Răspunsul este foarte simplu: le lăsăm 404.
Dar, pentru a nu pierde utilizatorii ce ajung pe o astfel de pagină 404, se recomandă personalizarea paginii 404, prin introducerea de legături către homepage, alte articole și categorii similar și, bineînțeles modulul de Search.
Un mesaj sau o imagine amuzantă poate îndulci puțin suferința utilizatorului.
Tips & Tricks
- Folosește întotdeauna redirecționări permanente (301) și nu temporare (302).
- Verifică status code-ul unui URL până când acesta devine 200
Este foarte important ca atunci când verificam status code-ul unui URL să nu ne oprim atunci când vedem că acesta are status code 301. Se poate întâmpla ca o pagină să fie redirecționată 301 către o pagină 404, așa că este necesar să verificăm care este status code-ul paginii către care a fost redirecționat URL-ul nostru.
- Identifică paginile 404 redirecționate bulk către o pagină de genul domeniu.ro/error-404/
Unele platforme au prostul obicei de a redirecționa unele pagini 404 spre o pagină de genul domeniu.ro/error-404/ și astfel misiunea de a identifica erorile 404 devine aproape imposibilă, întrucât Google Search Console și celelalte tool-uri vor raporta o singură eroare 404.
Putem totuși verifica dacă spre această pagină domeniu.ro/error-404/ au fost redirecționate URL-uri cu backlink-uri, cu ajutorul Ahrefs.